x
Această secţiune este consacrată explicitării conceptuale şi funcţionale a sistemului insituţional elaborat în cadrul proiectului, precum şi detalierii unităţilor şi mecanismelor instituţionale componente.
* Metropola cumulează competenţe ale judeţului şi regiunii.
Proiectul METROSEC România își propune să pună în valoarea toate cele trei nivele de organizare administrativă prezente în experiența organizațională europeană și euro-atlantică: vecinătatea de comunități locale - sectorul (LAU 1, în terminologia UE), județul (NUTS 3) și regiunea (NUTS 2). Principalul avantaj al utilizării tuturor acestor nivele în construcția administrativă a țării, inclusiv prin înzestrarea unităților teritoriale respective cu personalitate juridic-administrativă, îl constituie gradul ridicat de flexibilitate pe care o asemenea construcție îl poate avea: în funcție de evoluția în timp a problemelor de gestionat sau de situațiile atipice cu care se poate confrunta orice administrație centrală viitoare nu va mai fi nevoită să recurgă la o reorganizare administrativ-teritorială, putând opta pentru transferul de competențe de la un nivel la altul în formula pe care o va considera optimă.
Aparentul dezavantaj al unei structuri care valorifică toate cele trei nivele organizaționale, supraierarhizarea, este ușor demontabil în condițiile în care arhitectura administrativă apelează la mecanisme de tip rețea complementar celor de tip tradițional ierarhic. Astfel, între beneficiarul final al actului administrativ - cetățeanul, în nume propriu sau prin intermediul comunității locale - și administrația centrală nu se interpune decât un singur nivel administrativ intermediar, acesta fiind diferit în funcție de natura și gradul de complexitate al problemei de rezolvat. Specializarea și delimitarea riguroasă a competențelor celor trei nivele administrativ-teritoriale asigură, în pofida unei aparente complexități a modelului propus de proiectul METROSEC România, o simplificare (deci o creștere a eficienței și operativității) activității administrative, în paralel cu asigurarea unei capacități ridicate de autocontrol și autocorecție.
Unitati administrativ-teritoriale
Comuna
|
Sectorul
|
Municipiul si
|
JudetulJudeţul îşi păstrează fucţia fundamentală de nivel intermediar între autorităţile locale şi autoritatea centrală. El exercită atribuţii de coordonare a sectoarelor şi competenţe derivate din funcţia de subsidiaritate, preluând sarcini care nu pot fi exercitate la nivel sectorial. Sub aspect administrativ judeţul este o unitate prestatoare de servicii administrative. |
RegiuneaFuncţia fundamentală exercitată de regiune este cea de diseminare în teritoriu a competenţelor administratţiei centrale şi de coordonare prin programe a dezvoltării teritoriale. Regiunea reuneşte judeţele din aria sa de competenţă teritorială, exercitând faţă de acestea doar funcţii de coordonare. În anumite domenii, regiunea îşi exercită atribuţiile în solidar cu metropola cotingentă. |
MetropolaCentrele urbane de interes naţional şi sectoarele adiacente se organizează ca metropole. Funcţia fundamentală exercitată de metropolă este cea de pol de dezvoltare şi de extensie în plan teritorial a competenţelor Capitalei. Metropola reuneşte competenţe administrative specifice judeţului şi regiunii. |
Mecanismul bugetar-fiscal
Proiectul METROSEC România propune o reconfigurare radicală a mecanismului bugetar-fiscal. Aceasta presupune formarea şi alocarea resurselor fiscale pe doar două nivele - sector şi autoritate centrală, singurele nivele abilitate prin lege să instituie impozite - cu reţinerea veniturilor (cotelor rezervatare) direct la constituire. Judeţul, regiunea (Reţeaua Metropolitană) şi metropola pot realiza venituri proprii doar din gestionarea programelor de dezvoltare şi taxe proprii (contraechivalentul serviciilor administrative prestate). Judeţele şi metropolele pot beneficia şi de o alocaţie permanentă din partea bugetelor sectoarelor componente, proporţională cu funcţia de subsidiaritate asigurată în raport cu acestea.