Reforma administrativ-teritorială nu este un panaceu. Ea nu poate rezolva de la sine problemele sărăciei și subdezvoltării, nu se poate substitui pieței, nu poate înlocui implicarea indivizilor și comunităților în rezolvarea propriilor dificultăți. Scopul reformei administrativ-teritoriale nu este să rezolve toate problemele societății, ci să facă actul de administrație mai eficient, mai bun (bun însemnând în folosul cetățeanului), mai puțin costisitor și mai capabil să răspundă în timp util noilor provocări.

Principiul fundamental al proiectului METROSEC România este că reconstruirea instituţională a ţării poate fi durabilă şi generatoare de dezvoltare numai dacă mecanismul rezultat răspunde necesităţilor reale ale beneficiarului final de servicii administrative, care este cetăţeanul. Este motivul pentru care una din inovaţiile majore ale acestui proiect (în comparaţie cu celelalte formule reformiste lansate în ultimii ani în dezbatere publică) o constituie transferul major de competenţe şi resurse către nivelul de bază al aşezământului administrativ – SECTOARELE, un nivel care trebuie însă să fie consolidat în prealabil (şi în complementaritate cu regionalizarea propriu-zisă), pentru a-şi putea exercita eficient funcţiile. O a doua inovaţie majoră a proiectului o constituie tratarea marilor centre urbane ca poli de dezvoltare eliberaţi de sarcini administrativ-teritoriale, deci organizaţi distinct faţă de regiuni, sub forma METROPOLELOR.

Proiectul METROSEC România ţine seama, totodată, atât de procesele majore de reformă teritorială deja declanşate (constituirea de noi comune şi oraşe într-o fază anterioară, respectiv, centralizarea unor servicii publice locale pe un palier intercomunal şi a unor servicii judeţene pe un palier regional), cât şi de experienţa administrativă euro-atlantică, respectiv, de principalele direcţii strategice formulate la nivelul Uniunii Europene în materie de regionalizare.