Forum

Proiectare teritorial-institutionala

Vă rugăm să trimiteţi întrebări sau comentarii pertinente, care se încadrează în tema dată. Vă mulţumim!

Comentarii

5
Ce justificare au intrevalele de dimensikuni pe care le-aţi stabilit pentru judeţe şi sectoare?Mă refer la faptul că aţi optat ca un judeţ să se întindă între 3000 şi 6000 kmp, iar un sector, între 300 şi 700 kmp.
Sectorul este o comunitate de vecinătăţi, care trebuie să fie suficient de cuprinzător pentru a permite comunităţii locale să-şi desfăşoare activitatea cotidiană în condiţii rezonabile, dar şi să permită accesul curent, fără suport tehnologic, între oricare două puncte din interiorul său. Altfel spus, un locuitor al sectorului trebuie să aibă posibilitea ca, la limită, să se deplaseze pe jos, dus-întors de la domiciliul său în oricare punct de interes din cuprinsul sectorului, în aceeaşi zi-lumină. Această exigenţă ne conduce la plaja de 300-650 kmp pentru un sector, plajă în care (în proiectul nostru) se încadrează peste 93% din sectoare. S-au admis două categorii de excepţii: cele două ţinuturi (care au o extensie teritorială foarte întinsă de peste 2.000 kmp în cazul Apuseni-Huedin şi, respectiv, peste 3.00 kmp în cazul Delta-Sulina, motivat de statutul lor de unităţi administrative cu funcţii predominant patrimonial-ecologice şi în interiorul cărora accentul auto-administrativ eswte mutat pe fiecare localitate în parte), respectiv, cele 54 de sectoare intravilane ale polilor urbani cu funcţii metropolitane, care funcţionează ca supra-cartiere, după modelul deja activ al actualelor sectoare ale Capitalei). Celelalte abateri de la intervalul stabilit sunt foarte puţine şi de mică amplitudine: 14 sectoare sunt mai mici cu cel mult 3% faţă de media de 475 kmp, iar 13 sectoare sunt mai mari cu cel mult 28% - fiind de menţionat că aproape toate sunt sectoare montane, iar suprafeţele excedentare sunt practic nelocuite. În cazul judeţelor, stabilirea unei plaje de dimensiuni teritoriale între 3000 şi 6000 kmp a avut la bază principiul că orice locuitor trebuie să se poată deplasa între oricare două localităţi componente, dus-întors, cu cel mai comun mijloc tehnologic actual (în cazul de faţă, un vehicul rutier) în aceeaşi zi-lumină. În cazul metropolelor, care presupun un grad de interacţiunea mult mai ridicat, intervalul referenţial de acces curent a fost redus la jumătate, luându-se în considerare şi capacitatea de deplasare între oricare două metropole, cu mijloace tehnologice avansate (linie aeriană sau autostradă), tot dus-întors, într-o singură zi-lumină. În fine, în ceea ce priveşte regiunile, ele se înscriu în aceeaşi clasă de mărime (31-37 mii kmp, care permite accesul dus-întors între oricare două centre de sector component în aceeaşi zi-lumină, cu cel mai comun mijloc tehnologic actual), singura excepţie constituind-o regiunea Dunărea, care are doar 24 mii kmp, ca urmare a faptului că o parte a arealului său funcţional (fostele judeţe interbelice Cahul şi Ismail) nu mai face parte, în prezent, din teritorial statal al României.
Este excelentă ideea de a trata separat metropolele de regiuni. Unul din motivele pentru care acele orașe nu pot avea rolul de capital regionale este că sunt situate la periferiile regiunilor respective: Clujul, Iașiul, Brașovul și Galațiul sunt chiar la marginile regiunilor proprii (discutând după actualele delimitări ale regiunilor de dezvoltare), iar Timișoara și Ploieștiul sunt foarte excentrice, numai Craiova este cât de cât central plasată. Constanța este și ea un caz limită. Un alt argument este că acestea sunt centre de polarizare puternice, care au tendința să absoarbă resurse în detrimental propriilor regiuni, și este de observat modul în care s-au centralizat noile instituții regionale - finanțele, vama, statistica etc. - care au umflat aparatul administrativ din ”capitalele regionale” și au generat concedieri în celelalte reședințe de județ. Dar este de semnalat că nu toate reședințele regionale pe care le propuneți sunt judicios alese. Dacă Zalău, Mediaș, Lugoj, Buftea și Roman sunt aproape perfect centrate, Slatina și Râmnicu Sărat sunt destul de excentrice. Oricum, e un pas înainte și oferă și avantajul că toate aceste reședinte regionale sunt de clasă mijlocie (am văzut că sectoarele lor au între 50 și 100 de mii de locuitori), ceea ce constituie o garanție că nu vor proceda la spolierea regiunilor pentru propria dezvoltare.
Proiectul Dvs, a cărui prezentare este apreciabila, conține aceasta abordare esențiala, de a separa metropolele si de redistribui județele si respectiv sectoarele. In schimb, menținerea in proiectul Dvs a regiunilor propuse la începutul acestui an, este marele neajuns al proiectului Dvs. Dimensiunea prea mare, care sa contina toate formele de relief, pe cat posibil si o industrie cat mai diversificata, duce la ideea de a avea regiuni aproape independente. Nici eu nu înțeleg si nici sensul constituției nu este, ca unitățile administrativ teritoriale sa fie suficiente sieși ci sa administreze resurse, fiecărei regiuni revenindu-i un anume tip de resurse. Împărțim tara in scop de administrare, de dezvoltare umană armonioasa pe teritoriu si nu in funcție de resurse. Ca idee, eu cred ca fiecare actuala regiune ar trebui impartita in altele doua, pe criterii demografic culturale. As dori sa va supun atentiei o astfel de harta, inclusiv cu noi județe, cele prezentate de Dvs sunt într-adevăr foarte coerente științifică de altfel si cunoscând mai toate regiunile, le consider si realiste.
Proiectul Metrosec nu numai că nu afectează funcționarea întregului ca stat național unitar (cf. art. 1 din Constituție), ci întărește acest caracter. Acest obiectiv este asigurat, în primul rând, prin faptul că regiunile nu dispun decât de competențe legate de distribuirea în teritoriu a resurselor și serviciilor de administrație publică ale autorității centrale, nefiind (după cum nici județele nu sunt) titulare ale atributelor de autonomie locală. Autonomia locală este dată la cel mai apropiat nivel de cetățean, care să fie în același timp și sustenabil: nivelul sectoarelor. În al doilea rând, existența în interiorul regiunilor a altor două nivele organizatorice (sectoarele și județele, care au competențe clar delimitate) împiedică manifestarea unor forme de alterare a funcționării unitare a statului - și aici nu avem în vedere numai cazul-limită (imposibil în situația românească) de mișcări centrifuge, ci și fenomene de genul ”baronilor locali”. În ceea ce privește organizarea administrativă pe criterii așa-zis ”demografic-culturale”, cu tot respectul, aceasta este o abordare deopotrivă greșită și imposibilă. În România nu există identități culturale în profil regional (clișeele vehiculate în acest sens de diverși comentatori necalificați mascând de fapt pretexte pentru utopii federaliste), iar sarcinile administrației nu au nici o legătură cu profilul cultural.În plus, divizarea excesivă a regiunilor, în condițiile în care este păstrat și nivelul județean, ar fi cu totul contraproductivă, pentru că ar încărca inutil arhitectura sistemului. Dimensiunile unei unități administrative sunt nemijlocit legate de funcțiile pe care aceasta trebuie să le exercite - în cazul nostru, de gestionarea unor proiecte de macroinfrastructură. De altfel, vă semnalăm că dimensiunile medii la scară europeană a unităților de natura regiunilor (fără a lua în calcul cazurile marginale ale microstatelor și provinciilor etnic diferite din componența statelor federaliste) sunt practic în aceeași plajă de dimensiuni cu cele din proiectul Metrosec. Dincolo de aceste considerente, vă felicităm pentru preocuparea față de acest subiect și vă asigurăm că suntem interesați să studiem și alte proiecte sau inițiative formulate pe aceeași temă.

Adaugă comentariu nou