Prezentare generala

Reforma administrativ-teritorială nu este un panaceu. Ea nu poate rezolva de la sine problemele sărăciei și subdezvoltării, nu se poate substitui pieței, nu poate înlocui implicarea indivizilor și comunităților în rezolvarea propriilor dificultăți. Scopul reformei administrativ-teritoriale nu este să rezolve toate problemele societății, ci să facă actul de administrație mai eficient, mai bun (bun însemnând în folosul cetățeanului), mai puțin costisitor și mai capabil să răspundă în timp util noilor provocări.

Principiul fundamental al proiectului METROSEC România este că reconstruirea instituţională a ţării poate fi durabilă şi generatoare de dezvoltare numai dacă mecanismul rezultat răspunde necesităţilor reale ale beneficiarului final de servicii administrative, care este cetăţeanul. Este motivul pentru care una din inovaţiile majore ale acestui proiect (în comparaţie cu celelalte formule reformiste lansate în ultimii ani în dezbatere publică) o constituie transferul major de competenţe şi resurse către nivelul de bază al aşezământului administrativ – SECTOARELE, un nivel care trebuie însă să fie consolidat în prealabil (şi în complementaritate cu regionalizarea propriu-zisă), pentru a-şi putea exercita eficient funcţiile. O a doua inovaţie majoră a proiectului o constituie tratarea marilor centre urbane ca poli de dezvoltare eliberaţi de sarcini administrativ-teritoriale, deci organizaţi distinct faţă de regiuni, sub forma METROPOLELOR.

Proiectul METROSEC România ţine seama, totodată, atât de procesele majore de reformă teritorială deja declanşate (constituirea de noi comune şi oraşe într-o fază anterioară, respectiv, centralizarea unor servicii publice locale pe un palier intercomunal şi a unor servicii judeţene pe un palier regional), cât şi de experienţa administrativă euro-atlantică, respectiv, de principalele direcţii strategice formulate la nivelul Uniunii Europene în materie de regionalizare.

Obiectivele reformei administrativ-teritoriale

Obiective strategice

  • Primul și cel mai important obiectiv este crearea unor instituții și norme administrative funcționale și performante. Aceasta înseamnă că unitățile administrative care apar în urma reformei, la toate nivelele, trebuie să fie necesare (să răspundă unor nevoi reale), operaționale (să aibă o configurare teritorială și instituțională care să le permită rezolvarea problemelor pentru care au fost create prin resurse și mecanisme proprii), democratice (capabile de autocontrol și creatoare de șanse egale), competitive (în primul rând, superioare calitativ celor pe care le înlocuiesc) și generatoare de dezvoltare.
  • În strânsă interdependență cu cel dintâi, al doilea obiectiv al reformei administrativ-teritoriale este crearea unui mecanism adecvat de interconectare a instituțiilor create. Aceasta înseamnă că sistemul unităților administrativ-teritoriale trebuie să funcționeze pe baza principiilor de adecvare la registrele de gestionare (teritoriul și populația), compatibilitate, solidaritate, subsidiaritate, control reciproc și eficacitate.

Obiective operative

În condițiile status-quo-ului administrativ-teritorial românesc, reforma administrativ-teritorială trebuie să-și propună atingerea următoarelor ținte operative:

  • elaborarea unei arhitecturi administrativ-teritoriale flexibile, care să poată suporta pe intervale multigeneraţionale o rată ridicată de schimbări de strategie, pe măsura dezvoltării unor procese şi tendinţe greu predictibile
  • reducerea costurilor de funcţionare administrativă şi birocraţiei, simultan cu creşterea gradului de accesibilitate publică
  • consolidarea unităţilor administrativ-teritoriale de bază, prin aducerea lor în parametri optimi de suprafaţă şi populaţie
  • eficientizarea gradului de participare a comunităţilor locale la formarea deciziilor administrative
  • relansarea pe baze post-industriale a procesului de urbanizare, în paralel cu conservarea patrimoniului de ruralitate şi eco-culturalitate
  • extinderea reţelei urbane minore (a centrelor cu funcţii administrative interlocale) pe întregul teritoriu naţional
  • reconfigurarea reţelei urbane majore (metropole şi municipii), astfel încât să devină competitivă în suprareţeaua urbană europeană
  • transformarea nivelelor median (judeţean) şi superior (regional) ale administraţiei teritoriale din consumatoare de resurse în prestatoare de servicii administrative
  • intensificarea cooperării intrajudeţene, intraregionale şi interregionale, inclusiv prin dezvoltarea unor modele instituţionale de tip reţea
  • crearea de suporturi instituţionale pentru revitalizarea unor areale considerate periferice, dar a căror subdezvoltare afectează circuitele funcţionale majore

Pentru a-şi îndeplini obiectivele strategice şi a atinge ţintele operative stabilite, reforma administrativ-teritorială trebuie să urmeze un model structural care să opereze organic cu criteriile de armonizare a resursei umane, omogenitate spaţială şi funcţionalitate structural-instituţională. Criterii precum cel de dezvoltare social-economică sau cultural-identitar nu pot fundamenta reconfigurarea organizării administrativ-teritoriale, întrucât exced natura administraţiei, manifestându-se în alte registre ale vieţii sociale. 

Sectiuni

Sistemul
institutional

Această secţiune este consacrată explicitării conceptuale şi funcţionale a sistemului insituţional elaborat în cadrul proiectului, precum şi detalierii unităţilor şi mecanismelor instituţionale componente.

Detalii »

Descrierea
proiectului

Secţiunea de faţă reuneşte hărţile, tabelele şi graficele rezultate din aplicarea la întreg teritoriul ţării a insituţiilor, mecanismelor şi seturilor de criterii trecute în revistă în cadrul sistemului instituţional.

Detalii »

Studii
de caz

Această secţiune este rezervată perzentării unor cazuri exemplare (cu grad mare de generalitate), precum şi a expunerii şi analizei unor situaţii marginale sau particulare. Studiile de caz vor fi prezentate după consultările cu partenerii de proiect.

Detalii »

 

Autori

Proiectul METROSEC România a fost elaborat de un colectiv de cercetători independenţi, cu expertiză în domeniile managementului instituţional, istoriei şi dreptului administrativ, finanţelor publice, geografiei aşezărilor umane şi afacerilor europene, sub coordonarea co-directorilor de proiect jr. Laurenţiu Nistorescu şi ing. Daniel Haiduc.

Proiectul constituie un răspuns integrat la solicitările formulate de reprezentanţii mai multor instituţii administrativ-teritoriale, asociaţii profesionale şi organizaţii non-guvernamentale interesate să obţină opinie calificată alternativă la formulele de reorganizare administrativ-teritorială şi regionalizare lansate în dezbatere publică începând cu anul 2008.

La elaborarea proiectului METROSEC România s-au utilizat date oficiale publice furnizate de institutele statistice şi autorităţile administrativ-teritoriale. Preluarea de texte, hărţi, grafice, tabele şi alte elemente din prezentul proiect poate fi făcută numai cu indicarea sursei. Documentaţiile de fundamentare vor fi furnizate numai beneficiarilor parteneri, în urma unor consultări directe. 

Colectivul de autori poate fi contactat pe adresa metrosec@zonagri.ro.